O mulțime de cârji goale își pierduseră stăpânii
Talerele oarbe își aminteau,
ca de niște vase nespălate,
de tâmplele morților.
Și uitându-se-n apă, le căutau
bătrânilor heliotropi
urmele obrajilor.
Pe fiecare tipsie: un cap de-mpărat,
din care ciuguleau vrabia, cioara.
. . . . . . . . . . . . .
Prin ochii lor umblă caii și moara.
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.