Un cântec de zdrobire
și-un cântec de paiață.
Dezbraci o nouă moarte,
arunci o nouă viață.
Acum. Atunci. Ori mâine.
Aluatul nu discerne,
ia forma întâmplării.
Vezi nori ca niște perne,
sofisticate lațuri,
vezi peșteri, mituri, vid,
prăsila asupririi,
răsadurile-omidei
hai, mlaștină, primește-i!
Hai, fulgere, ucide-i!
Robiile se cască
ori grotele se-nchid?
Vezi nori ca niște tandre
marsupii de lichid...
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.