Două mâini băteau pe-ascuns la porți.
Vârf-de-lance, pasărea măiastră,
ciugulise luna din fereastră
și din cer picau tichii de morți.
Pe sub ferigi bolnave, sunară
două mâini ce nu și-au mai răspuns.
Strada Constantin – aseară –
pe sub arbori goi trecea pe-ascuns.
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion