Sunt umbre și întrebări, și întrebări a căror
întâlnire trebuie să aibă loc undeva pe aici, dar
din nou s-au rătăcit. Au rătăcit și timpul și
drumul. Cine știe încotro se duce fiecare și cât o
să mai treacă până și-or fi din nou la fel de
aproape sau până s-or întâlni. Iar atunci...
atunci au să se recunoască? Fiindcă unele lucruri
au rămas la fel, iar altele n-au mai rămas.
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion