mai avea de mers, dar s-a oprit
când zorii se iviră pe cer
lacrimă de copil părăsit
corabia se va face de fier
o liniște însă, o umbră
(primejduiam decorul)
pluti-ntre vis și mister,
când norul...
și n-a mai avut sens nimic
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion