Şi albă fire înspre trunchi mă suie
cerc în care crengile converg
ochiul pietrei plânge în statuie
palma-dor de lacrimă eu şterg
dale-ntraripate ceas ce nu e
botezat pe calea pe care merg
duhuri galbene uitate-n cuie
le sfărâm prin lege le alerg
şi înalţ coroanei îngeri cete
şi grădini găsite-n urnă celtă
(trecerea în sus aleasă zveltă)
grai albastru prins de arbalete
lasă-mi lunecarea să mă-mbete
când se frânge-n mine marea deltă
vezi mai multe poezii de: Ion Iuga
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.