Ai fost fără nume
Ți-am dat formă și suflare
Am făcut din tine punctul meu de vedere
N-ai știut să te deschizi
Femeie instituită
Zâmbet statistic
Cum ai putut ascunde
Atâta gingășie în ură
M-ai despuiat idee cu idee de mine
Fără să-ți pese
că frumusețea trece
că orele rămân pustii
Nimic n-ai lăsat
Nici măcar iluziile copiilor
Mi-ai furat vara
Spicul minții unde se coc destinele
Și-ai pus în loc
Măruntele și dulcile tale capricii
Nu m-ai lăsat să trec
De la frunză la rază
Ai ridicat închisori în jurul meu
Când n-am mai putut sta în picioare
Mi-ai distrus lumea
Ion Miloș – Iubirea și alte iubiri – Institutul european
vezi mai multe poezii de: Ion Miloș
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.