Pe noi să nu ne-nvețe nimeni cum să fim
Să nu ne poruncească nimeni cum să trăim
Să nu ne sfătuiască nimeni cum să gândim
Noi suntem un neam de genii și pe toate le știm
Noi bem cu inspirație idei fierbinți de must
Și mâncăm științific în patul roz al lui Procust
La noi umbrele cresc și luminile apun
Și tot ce-i bun în lume, la noi e și mai bun
Trecutul nostru-i alb și fără nici o pată
Soarta gratuită ca o operă de artă
Viața aleargă pe străzi cu fruntea găurită
Și bea alcool să nu răcească-n ceața aurită
La noi durerea cântă și norii strălucesc
Oamenii sunt slobozi: vorbesc și se-nmulțesc
Noi facem Paradisul din zel aprins fără efort
Din avânturi împlinite și gata de export
vezi mai multe poezii de: Ion Miloș
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.