În Suedia m-a adus dragostea
Ursită de a fi altul
Am dat poezia
Și-am ales familia
Această vatră parfumată de iluzii
Bucuria lucrurilor înmulțite
Nu există fericire sus la vulturi
Mi-am zis
Tot ce este
Crește de jos
Din pământ
De sus
Vin doar căderile
Nu-mi mai pasă de Hegel
Nici de imperativul categoric
Cine se mai gândește la izvor
Când se scaldă în mare
Adevărul meu a fost dragostea
Această rană ontologică
Floare în sânge beat
Așa începe conflictul meu cu soarta
Căderea în oglindă
Și lemnul a rămas lemn
Vioara nefăcută
Ion Miloș – Iubirea și alte iubiri – Institutul european
vezi mai multe poezii de: Ion Miloș