…de cobalt, în Dacia, Grădina lui Dumnezeu (:)
Doar legea firii îmbumbind fotonii
o ştiţi – că aţi aflat-o-ntotdeauna ;
Soare şi Lună vă mai ţin cununa,
Gura-de-Rai v-aprinde electronii...
Fosfor aveţi cum e nisipu-n duna
de lângă piramidă,-nsă vulponii
din neam v-aduc în casă toţi spionii
şi munca vi-i zadarnică, preabuna...!
V-alungă şi eroii din grânare,
s-aprindă sorii-n ţara care n-are
hambar de diamante... Mai reţineţi :
lumina e-n tăria din amnare…!
Cât trădători de neam în ţepi vi-i puneţi,
nicicând, voi, prin istorii, n-o s-apuneţi...!
29 Cuptor 1998 / 15 I 2002.
vezi mai multe poezii de: Ion Pachia-Tatomirescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
«Al optulea psalm-sonet la îndimineţirea luncii de cobalt în Dacia, Grădina lui Dumnezeu», mai întȃi, văzut-a lumina literei de tipar în volumul lui Ion Pachia-Tatomirescu, «Ultimele poeme hadronice» (Timişoara, Editura Aethicus, ISBN 973-85261-1-6, 2002, p. 58), apoi în antologia pachian-tatomireşteană de poeme, «Compostorul de nori» (Timişoara, Editura Aethicus, ISBN 973-85261-5-9, 2004, p. 277 sq.), fiind reîncredințat tiparului şi în volumul «Sonetele luncii de cobalt», (Timişoara, Waldpress [ISBN 978-606-614-280-9], 2021, p. 36).
Donares
marți, 18 octombrie 2022