Mai sus decât ţeasta-i alt craniu,
mai sus decât acestea-s altele –
cranii concentrice, cranii-orizonturi ...
Culoarea şi verbul dumnezeiesc
sunt la o margine de greieri, de elitre,
unde sună osul parfumat al zeiţelor
din marea mea de spice şi maci,
cu soarele dansând în orbitele
marelui craniu, craniul-întreg-cosmic ...
4 Prier 1992 / 3 Gerar 1997.
vezi mai multe poezii de: Ion Pachia-Tatomirescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Poemul «Cerul-craniu» – pe tema „Credinței“ („Verbul“ / „Dumnezeu“) – face parte din ciclul «După-amiaza ultimului paradoxist» şi a fost publicat de Ion Pachia-Tatomirescu, mai întȃi, în volumul «Bomba cu neuroni» (Timişoara, Editura Aethicus / ISBN 973-97529-8-5, 1997, p. 117), şi mai apoi, în volumul bilingv, «Fulgerul sferic» / «Éclair Sphérique» (Ed. Aethicus / ISBN 973-97530-1-9, 1999, p. 92 sq.), în „antologia-i de autor“, «Compostorul de nori» (Timişoara, Editura Aethicus / ISBN 973-85261-5-9, 2004, p. 262) etc.
Donares
sâmbătă, 12 noiembrie 2022