„– Mare, ia-ţi umbra şi du-te...! Poţi fi cerul strămoşesc
al Daciei mele, bine gospodărit, cu constelaţii
agreste-ndeosebi (Cobiliţa, Racul, Rariţa, Şarpele),
dar şi urbane, ici-colo (Lyra – nu Cetera –, Spiţelnicul)...!
Poţi fi spirala Apelor Primordiale, cu buclele însinelui
de nouă ceruri, poţi fi ultra-violeta stâmpărându-mi
vulcanii-stele, în erupţie, poţi fi cea mai alb-luminoasă
spumă a laptelui, astfel guvernându-mi registrele
nocturnului, ori poţi fi chiar buricul galaxiei,
poţi fi cosmic-infraroşia, sau tomata de cuptor...!“ – aud
iar îndemnul elementului meu, Pământ, înnegurat,
pe malu-i sâgmăcin, către sfânta, azura-ţi Apă…
vezi mai multe poezii de: Ion Pachia-Tatomirescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Poemul «Elementul Pămȃnt către azura-ți Apă…» – pe tema „Viitor cu două (din cinci) elemente de fundament cosmic : Pămȃnt şi Apă“ – face parte din ciclul «Privighetori-comete de lut», aflat în volumul lui Ion Pachia-Tatomirescu, «Comete-n cea de-a 65-a vale», Timişoara, Waldpress (ISBN 978-606-614-035-5), 2012, p. 218.
Donares
miercuri, 30 noiembrie 2022