Mi-am dezlegat sandala ca o frunza
Ce cade moarta la piciorul meu,
Mi-am limpezit faptura sa n-ascunza
Nimic din ce nu duce pân. la zeu.
Pe tarmul marii ma înalt: o urna
În care doar lumina am turnat.
Nu plâng, nu chem tot ce-am lasat în urma.
Stau singur, pentru jertfa împacat.
Din pietre albe i-am durat altarul,
Din lemne scumpe flacari i-am ivit .
Si cerul-nalt cum îmi primeste darul,
Urc rugul împlinirii, fericit.
vezi mai multe poezii de: Ion Pillat
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.