Aş vrea să fiu Oigur nomad,
Călare-n vânt să mă avânt,
Şi noaptea prin păduri de brad
La Selenga să-ncerc vad
Poporul meu ne-nfrânt.
E ura-n pieptul meu de lup:
Aş vrea pe stepe fără drum
Oştiri cu ghioaga să le rup.
Cetăţi, ce pline ca un stup
Trăiau, - să fie scrum!
Cu flamură de sânge-n steag,
Aş vrea să calc în Turkestan.
Tu, fata craiului pribeag,
Spre întâlnirea celui drag
Să vii cu lung chervan.
Aş vrea, când ies cumplit prin zări,
Să tremuri toată ca un prunc,
Să cazi cu trupul pe cărări,
Şi cum ceri milei îndurări,
Pe cal să te arunc.
Şi-n Samarkanda ca-ntr-un cort,
Cu prada-mi vie prinsă-n şea,
Să intru-n trup. - Iar stând ca mort
Norodul vadă cum îi port
Stăpâna lui şi-a mea!
vezi mai multe poezii de: Ion Pillat
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.