Sunt mânca morţilor din sat — mă cheamă
Doar ei să le spăl trupul, n-am copii.
De faţa lor adevărată nu mi-e teamă —
Cu mâna mea pe rând îi primenii.
Le fac colivă şi-i veghez la noapte
Când primul somn le e aşa stângaci
Vezi — să n-o spui — ei tot mă strigă-n şoapte,
Cu silă îi adorm ca pe sugăci.
vezi mai multe poezii de: Ion Pillat
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.