O foaie cade, zboară-o zi
Pe albe aripi de hârtie .
Nu încerca s-o mai reţii
Viaţa ta ce se subţie.
Copil râdeai când fâlfâi
Întâiul vânt ce-n gol adie,
Acum începi a te sfii
De-a calendarului stafie.
Pa apa timpului nu poţi
Urca-napoi cu nici o luntre.
Şi inima . un ceas cu roţi .
Cum dă vecia s-o înfrunte,
Lăsându-ţi tâmplele cărunte,
Ne culcă în sicriu pe toţi.
vezi mai multe poezii de: Ion Pillat
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.