Când ai un cal în spume
Şi suflet de pribeag,
A ta e-ntreaga lume
Din Kitai în Buceag!
Se-ntinde-stepă, creşte
Din zări în zări pustii...
Sfârşit nu se zăreşte
Şi început nu-i ştii.
N-ai cort rotund de piele,
Nici izbă grea de brad,
Şi dormi flămând sub stele,
Nețărmuit nomad.
Şi-n vis te vezi, nebune,
Stăpân pe Kandahar.
Pe când spre zi apune
Lin cornul selenar.
vezi mai multe poezii de: Ion Pillat