Timpul care trece n-o să-l prind.
Dragostea ta mare cum s-o ţiu?
Vremea ce ne poartă n-are grind,
Drumul ce ne duce nu-l mai ştiu.
Mâna ta întinsă ca un dar,
Glasul tău în seară ca un cânt.
Faţa ta întoarsă e de var,
Ochii tăi închişii nu mai sunt.
Raza se întunecă în crâng,
Viaţa-şi lasă umbrele în noi.
Dragostea ta mare cum s-o frâng?
Moartea ne pândeşte pe-amândoi.
vezi mai multe poezii de: Ion Pillat
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.