Lui Zeus din Dodona şi nici lui Poseidon
Stăpân pe talazul mării păgâne.
Ci ţie, Proteus mai tainic ca valul,
Mă voi ruga.
Căci faţa în tine iubeşte doritul,
Doreşte iubita băiatul în tine:
Nici dânsul, nici dânsa tu nu eşti, ci numai
Zeul Proteu.
Privirea ta râde şi plânge-a ta gură?
Îţi plânge privirea şi gura ta râde?
Suspini că eşti vesel? zâmbeşti de durere?
Cine va şti?
Cu tine, Nereus, tritoni şi sirene.
Urmară-n amurguri, băsmeau corăbierii,
Triremele albe pe Marea Egee,
Pe Helespont.
Mai mult ca strigarea tritonilor noaptea,
Ca dorul sirenii cu părul de aur,
Proteus, privindu-i prelung şi-n tăcere,
I-a turburat.
vezi mai multe poezii de: Ion Pillat