Cu ape verzi-albastre, fără teamă,
Foşnind prin ierburi, izvorând pe prund,
Ies şerpii - când din fluierul rotund
Întărâtarea lor umbrit o cheamă.
Urmând în modulare strania gamă,
Înmlădieri viclene îi răspund -
Şi el, pierdut în iaduri fără fund,
Se-mbracă-n piei de vis ca-ntr-o năframă.
Stau, spice-n snop, înlănţuiţi de cântec,
Şerpii săgetând venin şuierător -
Şi iar învinşi alunecă pe pântec.
Pe când stăpân pe limba lor grozavă,
Cu meşteşug înalt, un vrăjitor
Alege viers de miere din otravă.
vezi mai multe poezii de: Ion Pillat
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.