Ti-e dat oceanul stiintei cu valul lui de lumina,
Ca luna rotunda ti-e chipul, atins-ai culmile vietii,
Ajuns-ai golul gandirii: aceasta-i blagoslovenie!
Prins-insa intemeieaza odihna fiintelor toate.
Invins-ai fara durere, patruns-ai inima vietii,
O prea slavite! esti ctitor al tuturor faptelor bune,
Si masuri cu mintea ce-i bine: aceasta-i blagoslovenie!
Prins-insa intemeieaza odihna fiintelor toate.
O Buddha! ce dai ca podoaba podoaba faptelor bune,
Ce dai drept avere stiinta intreaga si nemincinoasa,
Ti-e data comoara veciei: aceasta-i blagoslovenie!
Prins-insa intemeieaza odihna fiintelor toate.
Locas al gandirii, al rugii, al slovei inalte si drepte
Deasupra mrejii iluziei ti-e data viata de-apururi,
Da, vecinic ti-e data viata: aceasta-i blagoslovenie!
Prins-insa intemeieaza odihna fiintelor toate.
Spre binele lumii se scurge izvorul milei din suflet
Si mantui de umbra fiinta in umbra incatusata;
Tie- data puterea luminei: aceasta-i blagoslovenie!
Prins-insa intemeieaza odihna fiintelor toate.
Dar nu mai pot crede, o Buddha, in faptele bune ori rele,
In imnul cu care monahii ajung in tara Nirvanii.
Ajuns-am eu golul credintii: aceasta-i blagoslovenie?
Prins-insa intemeieaza odihna fiintelor toate.
vezi mai multe poezii de: Ion Pillat
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.