O foaie se desprinde din crâng şi calendar;
De-un an o aşteptase Septemvrie ca dar.
Tot ce legat fusese, de-acuma o să zboare.
Lumina e mai caldă, deşi e mai răcoare.
Culorile învie pe moartea frunzăturii,
Dând farmecu-nfloririi declinului naturii.
Şi tremurând în vântul ce-o smulge şi-o ridică,
O pasăre de aur e frunză cea mai mică.
vezi mai multe poezii de: Ion Pillat