Vrăjitorul de şerpi - Ion Pillat
Adăugat de: Gerra Orivera

Herencheu,
Berendeu,
Grozavior, stai pe loc!
Sub soarele-n amiază e lacul de platină
Şi joardele luminii îl bat cu vergi de foc.
Stă lopătarul oacheş tăiat într-o tulpină
Străveche, cum e lotca greu pironită-n loc.

Pe luciul apei, negru, un sfârc de bici în plăsnet
Străfulgeră topirea… Pescarul l-a simţit.
Se-apleacă, mormăieşte descântecul: de trăsnet
Atins, un şarpe-şi lasă inelul despletit.
S-a răsturnat, şi ţeapăn pluteşte, buturugă.
Dar omul mişcă buza, şi vorba veche iar
Se duce, ca jivina deplin să-i fie slugă.
Din ape se ridică un cap triunghiular,
Alunecă în luntre năpârcă blestemată,
Pe braţe e brăţară şi măr rotund în sân,
Şi omul giugiulind-o ca pe-un copil, i-arată
Şerpoaicele bătrâne cu şuierul păgân,
Ce-şi cheamă seminţia ieşind la gol de baltă.
Din milă iar şopteşte cuvinte de hrisov:
Şi şarpele, deodată desmeticit, tresaltă
Şi scapă ca săgeata pe lacul din Snagov.



vezi mai multe poezii de: Ion Pillat




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.