Trecea prin frunzele uscate fiorul nopților târzii,
se auzea prin muguri pulsul încetinit din poezii,
pe drum, cu pasul dur și rece, trecea tăiosul anotimp
și tremurau pe la ferestre priviri pierdute în alt timp.
Pe fruntea unui vers de toamnă se-agață astăzi elegii,
într-un pastel de altădată tresar emoții, încă vii,
și nu știu, parcă e furtună sau soarele a obosit
în ora care, spulberată, a șters din noi tot ce-am iubit.
Adina V.
vezi mai multe poezii de: Adina Speranta
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Multumesc , Mihai! :)
Adina Speranta (autor)
vineri, 20 februarie 2015
Foarte sensibila! Felicitari!
Mihai_Manolescu
vineri, 20 februarie 2015
Multumesc . :)
Adina Speranta (autor)
vineri, 20 februarie 2015
f frumos! felicitari
maria
vineri, 20 februarie 2015
Si scrii atat de frumos Adina Speranta!
dani
vineri, 20 februarie 2015