Ascultă cum cântă pământul
Cum visele reci mă dor
Și-n frunze șuieră vântul
Un pic, iubito, şi mor!
Simt freamăt și-o grea apăsare
Iar îngerii cântă în cor
Azi soarele nu mai răsare
Un pic, iubito, şi mor!
Inima mea se stinge în piept
Şi simt un ultim fior
Pe doamna cu coasa o-aştept
Un pic, iubito, şi mor!
Când toamna se lasă tristă
Şi ploaia se scurge-n uluc
E semn că moartea există
Iubito, un pic şi mă duc.
Când ultimul strop de ulei
Din candela vieţii s-a scurs
E semn c-am pornit pe alei
Eu gata, iubito, m-am dus.
vezi mai multe poezii de: roryta
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
@roryta
Salutări!
//...de unde...?//; din:
//... ultimul strop de ulei/..../... pornit pe alei/Eu gata...//
Comentariul nu era nici pe departe o ofensă, mai degrabă o autoironie, sub impulsul citirii versurilor.
Cele bune și iertare(de- o părut că-i răutate!),
Purice Narcis-Teofil
narcispurice
duminică, 25 octombrie 2020
Pentru puțin...
Danut Cepoi
sâmbătă, 24 octombrie 2020
Mulțumesc, cu mare drag, Dănuț!
roryta (autor)
sâmbătă, 24 octombrie 2020
Talent pur. Felicitări!
Danut Cepoi
vineri, 23 octombrie 2020
:)
Mulţumesc.
Nu este amintire, din fericire. Este doar ficţiune, atâta tot.
roryta (autor)
vineri, 23 octombrie 2020
beţie?
de unde ai scos-o?
roryta (autor)
vineri, 23 octombrie 2020
Servus!
Beția poate fi
trează?
.../pnt
narcispurice
vineri, 23 octombrie 2020