Cînd mă trezesc − prin geamul din grădini,
Aceiaşi fulgi şi- acelaşi luci polar,
Iar în odaie − beznă. Ca-n străini
Ascult şi-aştept un pocnet din hambar,
Sînt şoarecii sau lemnul putrezit.
Dar ce sfială pare-a fi stîrnit.
Un singur semn de după uşă-ncepe
În poliţa ce-atîrnă în perete,
Dar a tăcut, a amuţit.Cum sună
Vibrînd în aer − gheaţă netopită −
Perdelele lucind sub ochi de lună
Prin lustră, ca de sticlă neclintită.
Versuri tălmăcite de Traianus
vezi mai multe poezii de: Ivan Bunin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.