Atunci am zis: „Sezam.” Pe nesimţite,
Solemn şi tainic uşa s-a deschis.
Am fost cuprins de-o-nfiorare blândă
Şi totuşi am pătruns nestânjenit.
Mă susţinea imbold pornit din suflet.
Deodată o-ncăpere am zărit.
Uriaşe candelabre sclipitoare
La o chermeză fără musafiri.
Între oglinzi, covoare şi tablouri
Rămas-am singur. Vană strălucire
Pe cel predestinat aci-l aşteaptă.
M-am repezit spre soarele şi pacea
Latente ale gloriei mature.
E fermă hotărârea mea. Atunci..
.
Traducere – Ștefan Aug. Doinaș
Jorge Guillén – Cele mai frumoase poezii
vezi mai multe poezii de: Jorge Guillén