Celui ce mă citeşte
Invulnerabil eşti. Cum, nu ţi-au dat
Cereştii zei ce soarta-ţi pândesc
Deşarte certitudini? Nu ţi-e oare
Timp neoprit acelaşi timp de râu
În care Heraclit văzu simbolul
Fugacităţii? Marmura te-aşteaptă
Dar nu o vei citi. În ea stau scrise
Şi data şi oraşul şi epitaful.
Din timp croite visuri ceilalţi sunt
Şi ei. Nici bronz nu sunt, nici aur.
Şi lumea, ca şi tine, e Proteu.
Eşti umbră şi în umbră vei intra
Ce te aşteaptă la sfârşit de drum.
Gândeşte-te că ai murit de mult.
Traducere de Andrei Ionescu, din vol Poezii - Editura Polirom, 2017
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.