1
Mi-au spus ceva
înserarea şi muntele.
Am uitat ce.
2
Noaptea adâncă
nu este acum altceva
decât o mireasmă.
3
Este sau nu este
visul pe care l-am uitat
înainte de revărsatul zorilor?
4
Amuţesc corzile.
Muzica ştia
ce simt eu.
5
Azi nu mă bucur
de migdalii din grădină.
Îmi aduc aminte de tine.
6
Din ziua aceea
n-am mai mutat piesele
pe tabla de şah.
7
În pustiu
se crapă de ziuă.
Cineva ştie asta.
8
Spada ruginită
visează bătălii.
Altul e visul meu.
9
Bărbatul a murit.
Barba nu ştie.
Unghiile cresc.
10
Aceasta e mâna
care altădată
îţi mângâia părul.
11
Sub streaşină
oglinda nu copiază
decât luna.
12
Sub raza lunii
umbra ce se întinde
e una singură.
13
E un imperiu
această lumină ce se stinge
ori un licurici?
14
Lună nouă.
O priveşte şi ea
din alt pridvor.
15
Un tril depărtat.
Privighetoarea nu ştie
că-ţi alină dorul.
16
Mâna bătrână
însăilează versuri
pentru uitare.
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.