Imn - Jorge Luis Borges
Adăugat de: Gerra Orivera

În dimineața asta
plutește-n aer nemaintâlnitul parfum
al trandafirilor din Paradis.
Pe malul Eufratului
Adam descoperă răcoarea apei.
O ploaie de aur cade din cer;
este iubirea lui Zeus.
Sare din mare un pește
și un bărbat din Agrigento își va aminti
că a fost acest pește.
În peștera ce se va numi Altamira,
o mână fără chip trasează curba
unei spinări de bizon.
Mângâie lenta mână a lui Vergiliu
mătasea pe care a adus-o
din țara Împăratului Galben
caravanele și corăbiile.
Prima privighetoare cântă în Ungaria.
Iisus vede pe fața monedei chipul Cezarului.
Pitagora dezvăluie grecilor
că forma timpului este cercul.
Într-o insulă din Ocean
ogarii de argint urmăresc cerbii de aur.
Pe o nicovală se făurește spada
ce-i va fi credincioasă lui Sigurd.
Whitman cântă în Manhatan.
Homer se naște în șapte cetăți.
O fecioară a izbutit să prindă licornul alb.
Întreg trecutul se întoarce ca un val,
și aceste lucruri vechi se-ntoarnă
fiindcă te-a sărutat o femeie.


traducere - Andrei Ionescu



vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

:) Da, cam așa... Problema nu sunt simțurile, cu sau fără sinestezie, ci cum ne transformă percepția Sinelui, folosirea lor mai mult sau mai puțin exacerbată!... dar ăsta este jăratecul cunoașterii și asumarea identității relevate!...
Noi suntem la mutare, jocul și jucătorul - totuna.
Cele bune și ție!
Gerra Orivera
miercuri, 28 aprilie 2021


@ Gerra Orivera
Salutări!
-Parafrazând: //cine are urechi, să vadă!//
Cele bune,
Purice Narcis-Teofil
narcispurice
miercuri, 28 aprilie 2021