Patruzeci de cărţi de joc deplasează viaţa.
Colorate talismane de carton
ne fac să ne uităm destinele,
şi o creaţie surîzătoare
umple timpul răpit
cu înfloritele şotii
ale unei mitologii de mahala.
La marginile mesei
viaţa celorlalţi se opreşte.
Înăuntru se află o ţară ciudată:
aventurile mizei şi a plusării,
autoritatea asului de pică,
precum a lui don Juan Manuel, covîrşitoare,
şi şaptele de caro zornăind nădejdi.
O-ncetineală neglijentă
face să-ntîrzie cuvintele,
şi cum alternativele jocului
se repetă întruna,
jucătorii din seara asta
copiază vechi levate,
fapt ce-i reînvie puţin, foarte puţin,
pe jucătorii de altădată,
care-au lăsat moştenire timpului din Buenos Aires
aceleaşi versuri şi aceleaşi trucuri
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges