Există un rând de Verlaine pe care nu mi-l voi mai aminti.
Există o stradă apropiată pe care pașii mei nu vor mai trece.
Există o oglindă care m-a văzut pentru ultima oară.
Există o ușă pe care am închis-o până la sfârșitul lumii.
Între cărțile bibliotecii mele (le văd).
Există unele pe care nu le voi mai deschide niciodată.
În vara aceasta voi împlini cincizeci de ani;
Moartea mă mistuie necontenit.
traducere - Andrei Ionescu
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges