De fier,
de încovoiaţi tiranţi de fier enorm trebuie să fie noaptea,
ca să nu explodeze şi să se facă ţăndări,
puzderia de lucruri pe care ochii mei le-au văzut,
lucrurile insuportabil de aspre pe care le cuprinde.
Trupul meu a ostenit cutreierând lumea şi cunoscându-i nivelurile,
temperaturile, luminile:
în vagoane de cale ferată de provincie,
la petrecerea unor oameni care se urăsc,
la marginea ştirbă a mahalelor,
într-un conac sufocant cu statui umede,
în noaptea plină de tropot de cai şi de oameni.
Universul acestei nopţi are vastitatea
uitării şi precizia febrei.
În zadar vreau să nu ţin seama de trup
şi de nesomnul unei oglinzi necontenite,
care-l împarte cu dărnicie şi îl pândeşte,
şi de casa ce repetă *ţile interioare
şi de lumea care se prelungeşte până la o mahala ciopârţită
cu fundături în care se istoveşte vântul şi cu uliţe gloduroase.
În zadar aştept
dezintegrările şi simbolurile care precedă visul.
Istoria universală îşi urmează cursul:
drumurile minuţioase ale morţii în cariile dentare,
circulaţia sângelui meu şi a planetelor.
(Am urât apa împuţită dintr-o băltoacă,
am detestat în ceasul înserării trilul păsării)
Drum lung de nesfârşite leghe obositoare prin cartierul de Sud,
leghe străbătute prin pampa dezgustătoarelor gropi de gunoaie, leghe de scârbă,
nu vor să mi se şteargă din amintire.
Loturi inundabile, grămezi de cocioabe înşirate ca haitele de câini,
băltoace de argint coclit:
sunt dezgustătoarea santinelă a acestor aşezări încremenite.
Sârme de telegraf, terasamente, hârtii aruncate la coş, resturi menajere ale Buenos Aires-ului.
În noaptea asta cred în înfiorătoarea nemurire:
nici un om n-a murit în cursul timpului, nici o femeie, nici un mort,
fiindcă această inevitabilă realitate de fier şi de lut
are de străbătut nepăsarea celor adormiţi ori morţi
- chiar dacă se ascund în decăderea şi negura veacurilor -
şi-i osândeşte la o veghe înspăimântătoare.
Nori groşi de culoarea drojdiei de vin vor defăima cerul;
revărsatul zorilor mă va găsi cu pleoapele închise.
Androgue, 1936
Traducere de Andrei Ionescu, din vol Poezii - Editura Polirom, 2017
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges