Nainte de-al zări pe Odiseu
cu-ai săi vâslași ce marea o brăzdează,
nebănuite chipuri se schițează
ale unui zeu numit Proteu.
Cioban de turme care pasc pe mare
și înzestrat cu darul profeției,
în taină-și ține harul dibăciei
urzind năuc oracole bizare.
De oameni încolțit, se preschimba
în vâlvătaie,-n înfricoșat
ori în copac umbros pe mal surpat,
în undă care-n unde se-afunda.
De egiptean Proteu nu te speria,
tu, care-atâtea chipuri poți lua.
traducere - Andrei Ionescu
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.