Dincolo de simboluri,
dincolo de pompa și de cenușa aniversărilor,
dincolo de aberațiile grămăticului
care vede în istoria hidalgului
ce visa să fie Don Quijote și până la urmă chiar a fost,
nu o prietenie și o bucurie,
ci un ierbar de arhaisme și o culegere de proverbe,
ești, Spanie tăcută, în noi.
Spania bizonului, care va muri
de spadă sau de pușcă
pe pășunile asfințitului, la Montana,
Spania unde Ulise a descins în Casa lui Hades,
Spania iberului, a celtului, a cartaginezului și a Romei,
Spania asprilor vizigoți
de stirpe scandinavă,
care au silabisit și au uitat scriptura lui Ulfilas,
păstor de popoare,
Spania Islamului, a cabalei
și a Nopții Întunecate a Sufletului,
Spania inchizitorilor,
care au suportat soarta de a fi călăi
și ar fi putut fi martiri,
Spania lungii aventuri
care a descifrat mările și a biruit crude imperii ș
i care continuă aici, la Buenos Aires,
în această înserare din luna iulie 1964,
Spania celeilalte chitare, cea sfâșietoare,
nu cea umilă, a noastră,
Spania curților interioare,
Spania pietrei pioase a catedralelor și sanctuarelor,
Spania omeniei și a prieteniei generoase,
Spania curajului gratuit.
Putem avea alte iubiri,
putem să te uităm
așa cum uităm propriul nostru trecut,
fiindcă în mod inseparabil ești în noi,
în zvâcnirile ascunse ale sângelui,
în stirpea Acevedo și în stirpea Suarez al căror sânge îl moștenesc,
Spania,
mamă de râuri și de spade și de nenumărate generații,
necontenită și fatală.
traducere - Andrei Ionescu
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.