Unde sunt oare? – ntreabă elegia
Acelor ce s-au dus, de parcă Ieri
Găsit-a loc cu magice puteri
De-a fi tot Azi și Încă: Veșnicia.
Și unde-o fi (repet) răufăcătorul
Ce-a-ntemeiat pe uliți buclucașe
De lut ori în cătune mărginașe
A șișurilor sectă, sfidătorul?
Și unde-or fi acei care-au plecat,
Lăsând Cântării-o notă-n partitură
Și timpului un mit, și fără ură
Pasiune-ori interes s-au sfârtecat?
Îi caut în agendă, în himera
De jar nestins, ce – pasăre firavă –
Ceva păstrează din viteaza pleavă
De prin Corrales și din Balvanera.
În ce obscure uliți ori hambar
De dincolo se-ascunse-n umbra deasă
A altei umbre pe atunci faimoasă
Murafia, din Palermo cuțitar?
Și-acest fatal Iberra (să-i asculte
Preasfântul ruga) ce pe-un pod de lemn
Ucis-a pe-al său frate, cu însemn
De crime pe răboj ca el mai multe?
Mitologia aceasta de pumnale
În al uitării colb se anulează.
Un cântec de eroi se degradează-n
Sordide știri de acte criminale.
Alt jar există – pasăre de foc –
Ce sub cenușă îi păstrează-ntregi;
Acolo-s mândrii cuțitari pribegi
Și-al lor tăcut pumnal ascuns în toc.
Un vis ostil ori poate-un vis ceresc
Ce-i timpul, în noroi i-a prăbușit,
Azi, dincolo de timp și-al lor sfârșit
Funest, ei, morți, într-un tangou trăiesc.
În muzică-i găsești: stăruitoare
Corzi aspre de chitară laborioasă,
Urzind într-o milongă furtunoasă
Și chef, și inocență, și sfidare.
La bâlci, prin față roata mi-a trecut
Cu cai și lei, și încă-aud ecouri
De Greco și Arolas în tangouri
Dansate pe trotuar. Eu le-am văzut
Într-un moment ce azi stingher răzbate
Fără nainte, după, pe tăcute,
Și are gustul faptelor pierdute
În grea uitare și recuperate.
Acorduri fac vechi lucruri să răsară:
În fundul curții bolțile umbroase.
(Cartierul Sud cu ziduri suspicioase
Păstrează un pumnal și o chitară.)
Tangoul, o rafală-o nebunie,
Ani grei de fapte îi disprețuiește,
Iar omul – colb și timp – nu viețuiește
Atâta cât ușoara melodie
Ce-i numai timp. Tangoul vag creează
Și ireal trecut ce-i totuși cert,
Un imposibil gând că zaci inert
Și-n luptă moartea ți-ai găsit, vitează.
traducere - Andrei Ionescu
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges