Un glonț pe mal de rău l-a nimerit
Învolburat, cu nume neștiut.
S-a prăbușit. Așa s-a petrecut
Din astă lume, așa i-a fost ursit.
Se leagănă de aur în văzduh
Un ram de pin. Pe chipul înghețat
Furnici stăruitoare s-au urcat.
Încremenește ceasul de năduh.
Din ziua-aceea multe s-au schimbat
Și am ajuns la ceas de pomenire
Prin glasul meu smerit, înfiorat,
Căci parte n-ai avut de jeluire.
N-ai candelă, n-ai piatră de mormânt.
E cinstea ta o palmă de pământ.
traducere - Andrei Ionescu
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.