Un strop de mare ce-n blânda lui plutire
scufundă trirema obscură a tristeții;
fărâmă care, explodând, asemeni ceții
îmi umple ochii uitați de fericire.
Un strigăt devine perla disperării
știind că va ajunge la sufletul străin,
pentru un vestitor împovărat de chin,
care-o condamnă la zidul neascultării.
Iertare stropului ce pare că-i un jar
pe care suferind o inimă vibrează,
cum spinii se desfac pe verdele vlăstar.
Iertare lacrimii ce-adânc fluidizează
oful, căci negolindu-și seva de amar,
în astă lacrimă făptura se-ntrupează...
traducere -g.Cristea
A una lagrima
Gota del mar donde en naufragio lento
se hunde el navío negro de una pena;
gota que, rebosando, nubla y llena
los ojos olvidados del contento.
Grito hecho perla por el desaliento
de saber que si llega a un alma ajena,
ésta, sin escucharlo, le condena
por vergonzoso heraldo del tormento.
Piedad para esa gota, que es cual llama
de la que el corazón se desahoga
cual desahoga espinas una rama.
Piedad para la lágrima que azoga
el dolor, pues si así no se derrama,
el alma, en esa lágrima se ahoga...
vezi mai multe poezii de: José Ángel Buesa