Aud melodia flautului Său și nu mă pot abține:
Bobocul înflorește deși nu-i primăvară;
și deja albina și-a primit invitația.
Cerul mugește și fulgerul îl luminează, talazurile
se ridică în inima mea,
Ploaia cade; și inima mea tânjește după Domnul meu.
Unde ritmul lumii se ridică și coboară, acolo a ajuns inima mea:
Acolo flutură în văzduh steagurile ascunse.
Kabir spune: „Inima mea moare, deși trăiește.”
Traducere Stela Tinney
vezi mai multe poezii de: Kabir
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.