Trupul și mintea-mi suferă din lipsă de Tine.
O, Iubitul meu, vino la mine!
Când oamenii spun că sunt mireasa ta,
mi se face rușine; căci eu n-am atins
inima ta cu inima mea.
Atunci ce este iubirea aceasta a mea?
Hrana n-are gust, somnul nu vine; afară sau înăuntru, inima mea e pururi neliniștită.
Cum e apa pentru cel însetat, așa e iubitul pentru mireasă.
Pe cine să aflu care să-i ducă veste Iubitului meu?
Kabir n-are stare: moare de dorul vederii Lui.
Traducere Stela Tinney
vezi mai multe poezii de: Kabir