Trecutul
Kay Ryan
Uneori subit
nu mai există drum
pentru a ajunge
dintr-o parte
în cealaltă, ca şi cum
trecutul este
un lac îngheţat
a cărui gheaţă tocmai se sparge.
Însă nu de la suprafaţă;
nu pentru că
este mai cald
sus; nu.
Ci, pentru neştiute motive,
din interior –
poate o anumită căldură
surpată în ea însăşi
vreme îndelungată
reînvie anotimpuri.
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Kay Ryan