Voiam s-o așez pe-un perete din camera mea.
Dar umezeala sertarului i-a dăunat.
Nu voi pune în ramă fotografia.
Ar fi trebuit mai grijuliu s-o păstrez.
Buzele, figura aceasta
ah, pentru o zi doar, măcar pentru un ceas
de-ar învia trecutul lor.
Nu voi pune în ramă fotografia.
Aș suferi s-o văd astfel vătămată.
De fapt, chiar dacă n-ar fi fost așa,
m-ar stânjeni să fiu mereu atent ca nu cumva
vreo vorbă aruncată la-ntâmplare, vreun
tremur stins în glas să mă trădeze -
de-aș fi-ntrebat vreodată despre ea.
(ianuarie, 1923)
trad. de Elena Lazăr
vezi mai multe poezii de: Konstantinos Kavafis