Străine, aici, pe malul Gangelui, zac eu, un bărbat
samiot. Pe acest pământ neînchipuit de barbar
am dus un trai cumplit, numai durere, lacrimi și chin.
Mormântul scăldat de apele marelui fluviu
zăvorăște taine cumplite. Neostoită dorință
de aur la negoț necinstit m-a împins.
Pe țărm indian m-a azvârlit furtuna,
ca sclav am fost vândut. Până la adânci bătrâneți
am tot trudit, muncind din răsputeri –
lipsit de graiul elen și, vai mie, atât de departe
de insula Samos. Acum, nimic îngrozitor
nu mai sufăr, spre Hades nu mă-ndrept jelind.
Acolo voi fi împreună cu cei din neamul meu
și, în sfârșit, vorbi-voi din nou grecește.
Traducere Elena Lazăr
vezi mai multe poezii de: Konstantinos Kavafis
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.