Îmi place în biserică – cu steagurile ei,
argintul sfintelor potire, sfeșnice,
lumânări, amvon, icoane.
Când intru-aici, în biserica greacă,
cu-aromele ei sacre de tămâie,
cu coruri și-armonii de liturghie,
preoți cu-înfățișare maiestoasă,
strălucitori în sclipitoare-odăjdii –
cu-n ritm solemn în orice gest al lor –
mă poartă gându-atunci la măreția neamului nostru,
la preaslavitul nostru Bizanț.
Traducere Elena Lazăr
vezi mai multe poezii de: Konstantinos Kavafis