Suflete de bătrâni își au sălașul
în trupuri vechi și obosite.
Cât sunt de triste, bietele de ele,
ce plictisite de amară viața ce-o duc,
cât țin la ea și să n-o piardă se tem,
sărmane suflete potrivnice, sfâșiate
ce-și au sălașul – tragi-comic
în trupuri vechi și măcinate.
Traducere Elena Lazăr
vezi mai multe poezii de: Konstantinos Kavafis
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.