(Traducere de Csata Ernő)
Amică de joc, vrei să-mi fii,
vrei veșnic, veșnic să te joci,
vrei cu mine în beznă să intri,
copilă, distinsă te socoti,
sobră să stai la capul mesei,
torni cu măsură din vin-apă,
zvârlind perle, de fleac te veseli,
oftând, îmbrăcată în zdreanță?
Vrei să joci tot ce e viață,
viscol cu nea, toamnă lungă,
putem bea în șoaptă, ceai
de rubin cu aromă obscură?
Vrei viață din pură inimă,
mută des, alene îngrozită,
că în stradă umblă noiembrie,
un măturător cu anemie,
ce fluieră sub geamul nostru?
Vrei să joci șarpe, cocorul,
drumeție lungă, tren, corabie,
crăciun, vis, altă bucurie?
Vrei să joci iubita dragă,
mascând plânsul, cripta frumoasă?
Vrei să trăiești în vecie,
trăind în joc de realitate?
Jos, întins printre flori pe câmpie,
vrei, vrei să joci moarte?
vezi mai multe poezii de: Kosztolányi Dezső