La ceas aniversar, ne facem,
Mai toţi câte un mic bilanţ,
Iară concluzia ce-o tragem
E de-a lipsit vreo za din lanţ.
Sunt liste lungi, cu multe rude,
Sau cu prieteni vechi şi noi,
Pe care mintea, în secunde,
Le expediază către noi.
Şi fără să mai luăm aminte
La ceea ce se va-ntâmpla,
Verificăm, în chip fierbinte,
Cine ne-a ocolit cumva.
Ne bucurăm, primind mesaje,
Din toate cele patru zări,
Însă apar frecvent pasaje
De umbre şi de întristări.
Sunt voci ce am fi vrut, se pare,
Să le fi auzit chiar azi,
Sau să ne fi trimis urare
Câţiva din vechii camarazi.
În loc să preţuim momentul
Şi să ne bucurăm de el,
Rămâne, foarte des, regretul,
Unui detaliu de vreun fel.
Dar noi, ne-am amintit de sine,
Şi ne-am urat în astă zi?
Ne-am spus că ne dorim doar bine?
Că ne iubim oricum am fi?
vezi mai multe poezii de: Mihai_Manolescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.