La marginea savanei - Marin Mihalache
Poezie adăugată de: marin.mihalache

    marți, 26 iulie 2022

S-a spart oglinda de argint
A lacului de la marginea
Savanei şi cioburile topite
S-au prefăcut în lumină.

Și s-a arătat pe boltă
Curcubeul ca un coviltir
Ghirlandă multicoloră
De spectre eflorescente.

Dincolo de prundișuri
Galbenă şi ruginie
Zăcea obosită ţarina
Toropită ca o dropie.

Trecem visători spre arii
De grâu ţesălate de razele
Aurii ale soarelui amiezii
Și pâcla norilor era uşoară
Ca un vălătuc alb de vată.
Ne era dor de drumuri
De poteci unduios şerpuind
Printre porumbarii colnicelor.
Taina aceasta n-o ştiu
Decât pribegii singuratici
Visătorii lucizi rătăciţi
Printre propriile lor umbre.
Peste mantaua tremurătoare
A lanurilor galbene de orz
Printre tecile spicelor seci
De pe răzoarele însorite
Peste marea roşie a florilor
De maci însângeraţi
Treceau în zbor păsările
Ameţite de sete prea obosite
Să se mai întoarcă până seara
La cuiburile lor în hăţişurile
Umbroase al dumbrăvii.



vezi mai multe poezii de: marin.mihalache




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.