după moarte
mă citesc șobolanii
șoarecii, gândacii de bucătărie
peste file îngălbenite
luna-și plimbă razele
beată de așteptare
după moarte
mă citesc morții cu mânecile suflecate
pagini, ziare mototolite
hârtii călcate în picioare
domnișoare cuminţi sau
oameni ai străzii
după moarte
sărut frunza lovită de ploaie
sub copacul alb
hârtia mă plânge
cu lacrimi albastre
poate apare
nimicul
vezi mai multe poezii de: M Horlaci
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.