Lan de grâu în asfințit...
Vântul, valul unduit
Peste spicele flămânde
De raze de soare blânde,
Trece degetele moi
Prevestind dorite ploi.
Spicele cu frunți semețe
Vor spre seară ca să-învețe
Să foșnească-n cor un cântec
Despre- al pâinii coapte pântec
Și să cheme ciocârlia
Ca să le sfințească glia.
Lan de grau în asfințit...
Îți spun ție...am iubit
Să privesc apus de soare,
Să mă uit în depărtare,
Să- mi ridic ochii la cer!
Lângă tine pot să sper
Că boabele-n spice cresc
Pâinea Tatălui ceresc.
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.